O alta viziune
Neintelegand nimic din tot ce vad
Orbind cu fiecare ochi deschis
Si construind in orisice prapad
O viziune-a unui paradis
Nu pot s-alerg si nu pot sa ma tem
Caci m-am umplut de lume pana-n sange
Atat de mult, ca venele-au secat
Umplandu-se din lacrimi ce vor curge
Eu nu ma tem de tot ce va veni
Traiesc aceasta binecuvantare
A lumii cat mai e si cat va fi
Si nu-mi ridic vreo mare intrebare
Daca-as uita sa fiu cumva pe dos
De m-as lega-tiparul tuturor
Atunci abia as sti ca m-am intors
Din mine intr-un hau ratacitor.
Ma tem sa nu le seman tuturor
Ma tem de-a semana cu fiecare
Si-abia atunci m-as teme c-am sa mor
Daca m-as pierde-n vreo asemanare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu