In urma umbrelor tale...

Umbrele tale, pe unde niciodata
nu mai treci
urmele pasilor tai, inca ude
inca reci.

Respiratia ta, pe unde niciodata
nu mai vii
lucrurile trecute, pe care deodata
nu le mai stii

Mana ta, cu care niciodata
nu mai atingi
unde-s noptile in care alergai
sa ma stingi?

Ochii tai, cu care niciodata
nu mai privesti
Doamne, lumina aia minunata
din ochiii tai ceresti.

Buzele tale, cu care niciodata
nu mai saruti
da-mi un suflet neinfrant
casa ma infrunti.

Sufletul tau, in care niciodata
nu am loc
cata iubire arzanda, framantata
fara noroc.

Lacrimile tale,care doar o data
au cazut
sunt izvorul din care lumea toata
a-nceput.